După cum scriam în primul articol referitor la obezitate, aceasta este o boală reprezentată de acumularea excesivă de țesut adipos în organism, asociată cu riscul de dezvoltare a multor afecțiuni cronice, cum sunt diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, sindromul metabolic etc.
Instrumentul standard de evaluare a greutății și de diagnosticare a obezității este măsurarea indicelui de masă corporală (IMC), calculat astfel: greutatea (în kilograme) împărțită la pătratul înălțimii (în metri).
În funcție de IMC, persoanele sunt:
- Supraponderale, când IMC = 25-29,9 kg/m2
- Cu obezitate gradul I, când IMC = 30-34,9 kg/m2
- Cu obezitate gradul II, când IMC = 35-39,9 kg/m2
- Cu obezitate gradul III (morbidă, extremă ori severă), când IMC >40 kg/m2
Care este tratamentul pentru obezitate?
Tratamentul obezității ar trebui să fie individualizat, axat pe tratarea cauzelor de bază și a afecțiunilor concomitente asociate.
Managementul obezității ar trebui să includă modificarea adecvată a dietei, intervenții comportamentale, medicamente și intervenția chirurgicală, dacă este necesar.
Modificarea alimentației trebuie să fie adaptată persoanei, cu monitorizarea atentă și regulată a scăderii în greutate. Se recomandă dietele hipocalorice (sărace în calorii). Scăderea caloriilor se poate realiza pe seama carbohidraților sau a grăsimilor. Dietele hipoglucidice (cu conținut scăzut de carbohidrați) pot produce o scădere în greutate mai mare în primele luni față de dietele hipolipidice (sărace în grăsimi).
Un plan alimentar corect
Un plan alimentar corect, recomandat de medicul (specialistul) nutriționist, trebuie să respecte următoarele indicații:
- Are la bază legumele, fructele și cerealele integrale.
- Peste 55% din caloriile consumate sunt furnizate de carbohidrații complecși (conținuți în orezul brun, pâinea din cereale integrale, fructe, legume).
- Este limitat consumul de carbohidrați simpli (zahărul simplu sau conținut în dulciuri, deserturi, băuturile carbogazoase), care stimulează pancreasul să producă mai multă insulină, favorizând acumularea de țesut adipos.
- Este permis consumul de alimente cu densitate calorică redusă (care conțin puține calorii în raport cu greutatea), precum legumele, fructele, cerealele integrale, fasolea, carnea slabă, peștele, lactatele cu conținut redus de grăsimi.
- Este mult limitat consumul de alimente cu densitate calorică mare, precum alimentele prăjite, dulciurile, produsele de patiserie, produsele tip fast-food.
Intervenții comportamentale și pishoterapeutice
Pacienții care suferă de obezitate trebuie să fie îndrumați către intervenții comportamentale intensive. Sunt disponibile mai multe intervenții psihoterapeutice utile acestor pacienți, dintre care amintim interviul motivațional, terapia cognitiv-comportamentală, terapia comportamentală dialectică și psihoterapia interpersonală.
Intervențiile comportamentale sunt mai eficiente atunci când sunt combinate cu dieta și cu un plan de exerciții fizice individualizat, adecvat fiecărei etape de scădere ponderală și stării fizice generale a pacientului.
Medicație și intervenții antiobezitate
Medicamentele antiobezitate pot fi recomandate de medic și utilizate doar în cazurile de IMC ≥30 sau de IMC ≥27 și afecțiuni concomitente asociate. Aceste medicamente reduc apetitul sau diminuează absorbția digestivă a grăsimilor. Medicamentele pot fi combinate cu dieta, exercițiile fizice și intervențiile comportamentale.
Medicamentele antiobezitate sunt utilizate pentru gestionarea greutății pe termen lung. De obicei, orlistat este prima alegere a medicului, din cauza lipsei efectelor sistemice, ca urmare a absorbției limitate.
Indicațiile pentru intervenția chirurgicală bariatrică (pentru scădere ponderală) sunt IMC ≥40 sau IMC ≥35 cu afecțiuni concomitente severe. Pacienților li se efectuează evaluarea preoperatorie extinsă a riscurilor chirurgicale.
Operațiile bariatrice efectuate în mod obișnuit includ inelul gastric ajustabil, balonul intragastric, bypass-ul gastric în Y à la Roux și gastrectomia longitudinală (gastric sleeve). Scăderea rapidă în greutate poate fi realizată cu bypass gastric și este procedura efectuată cel mai frecvent. Pentru ca evoluția să fie favorabilă, pacientul trebuie să respecte modificările stilului de viață postoperatoriu, vizitele de monitorizare la cabinet și programele individualizate de exerciții fizice.
Așadar, obezitatea necesită strategii de tratament pe mai multe direcții și uneori poate necesita terapie pe tot parcursul vieții. Studiile clinice au dovedit că o pierdere în greutate de 5-10% poate îmbunătăți semnificativ sănătatea, calitatea vieții și povara economică a unui individ și a unei țări în ansamblu.
Dr. Maria Dragotă
Bibliografie
Xihua Lin, Hong Li. Obesity: Epidemiology, Pathophysiology, and Therapeutics. Front Endocrinol (Lausanne). 2021 Sep 6:12:706978. doi: 10.3389/fendo.2021.706978. eCollection 2021.
Kiran K. Panuganti, Minhthao Nguyen, Ravi K. Kshirsagar. Obesity. StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2024 Jan.
Citește și articolul despre cauzele obezității, semnat tot de Dr. Maria Dragotă:
