Microbiota umană este un ecosistem format din mii de miliarde de bacterii, arhee, virusuri, protozoare, fungi care colonizează diverse locuri de pe corp și din corp, adaptându-se la caracteristicile acestora. Microorganismele indigene sunt bine adaptate la sistemul imunitar al gazdei, datorită interacțiunii lor îndelungate. Microbiomul reprezintă totalitatea genelor microbiene (milioane) din microbiotă. El influențează fiziologia organismului, contribuind la îmbunătățirea sau la afectarea funcțiilor metabolice și imunitare.
Formarea microbiotei intestinale normale depinde de:
- modul de naștere (vaginală sau cezariană);
- dieta din copilărie (lapte matern sau formule de lapte praf) și de la vârsta adultă (vegană sau cu carne);
- utilizarea de antibiotice.
Microbiota intestinală normală conferă o funcție specifică în:
- metabolismul nutrimentelor gazdei, metabolismul xenobiotic și al medicamentelor;
- menținerea integrității structurale a barierei mucoasei intestinale;
- imunomodulare;
- protecția împotriva agenților patogeni.
Modificarea compoziției sale poate afecta permeabilitatea intestinală, digestia, metabolismul, răspunsurile imune. Anumite afecțiuni gastrointestinale, metabolice, imunologice, neuropsihiatrice pot fi explicate prin acest mecanism. Disbioza (dezechilibrul microbian) crește predispoziția gazdei la infecție, diferită în funcție de localizare.
La a 14-a Conferință Internațională de Genomică (ICG-14) din 2019, de la Shenzen (China), a fost lansat oficial Million Microbiome of Humans Project (MMHP), un proiect de cercetare în metabiomică microbiană, la care participă oameni de știință din China, Suedia, Danemarca, Franța, Letonia etc. Proiectul își propune să analizeze un milion de probe bacteriene recoltate de la nivelul intestinului, al gurii, al pielii, al sistemului reproducător etc., pentru crearea celei mai mari baze de date din lume privind microbiomul uman. Cercetările viitoare vor dezvălui noi date utile despre rolurile microbiomului uman în sănătate și în boală, precum și despre importanța transplantul de microbiotă fecală pentru terapia diverselor afecțiuni.
Principalele alimente benefice pentru funcționarea optimă a microbiotei intestinale sunt prebioticele și probioticele. Prebioticele reprezintă principalul substrat energetic al florei intestinale și se găsesc în alimente bogate în fibre (fructe și legume proaspete, nuci și semințe, cereale integrale). Probioticele sunt alimente fermentate – precum chefirul, iaurtul, murăturile, miso, tempeh, kimchi – care conțin microorganisme vii din flora intestinală normală.
Dr. Maria Dragotă
Bibliografie
The Human Microbiome and Its Impacts on Health. Int J Microbiol. 2020 Jun 12:2020:8045646. doi: 10.1155/2020/8045646. eCollection 2020.
- Eman Zakaria Gomaa. Human gut microbiota/microbiome in health and diseases: a review. Antonie Van Leeuwenhoek. 2020 Dec;113(12):2019-2040.
doi: 10.1007/s10482-020-01474-7. Epub 2020 Nov 2.
- Sai Manasa Jandhyala , Rupjyoti Talukdar , Chivkula Subramanyam , Harish Vuyyuru , Mitnala Sasikala , D Nageshwar Reddy. Role of the normal gut microbiota. World J Gastroenterol. 2015 Aug 7;21(29):8787-803. doi: 10.3748/wjg.v21.i29.8787.
