În fiecare an, zeci de mii de persoane sunt diagnosticate cu cancer pancreatic în Europa. La fel, în Statele Unite. Este boala cu cea mai mare rată de mortalitate în rândul americanilor și doar mai puțin de 5% dintre persoanele care au fost diagnosticate cu această afecțiune supraviețuiesc în primii 5 ani.
Deoarece simptomele timpurii sunt comune cu ale altor afecțiuni (pierderea apetitului, dureri de stomac, scădere în greutate), este dificil de identificat în etapele de început. De aceea, medicii vorbesc despre importanța prevenției și, în special, a unei bune igiene orale pentru reducerea riscului.
Cum poate afecta boala parodontală pancreasul
Diferite studii desfășurate în timp au arătat că un procent semnificativ de persoane care au dezvoltat cancer pancreatic au avut și boală parodontală, indiferent de obiceiurile vicioase, precum fumatul. Asocierea unui risc crescut de cancer pancreatic la cei cu un istoric de boală parodontală se explică prin inflamația sistemică sau nivelul crescut de compuși carcinogeni din gura infectată. O altă explicație validă este că gingivita poate provoca diabet zaharat de tip 2 și poate afecta, într-un final, și pancreasul.
Persoanele cu periodontită au un nivel crescut în sânge al markerilor inflamatorii precum proteina C reactivă (CRP). Acești markeri indică un răspuns timpuriu al sistemului imunitar la inflamația persistentă, iar studiile au arătat legătura cu dezvoltarea cancerului pancreatic. Persoanele care dezvoltă boala parodontală au și un număr mare de compuși carcinogeni în cavitatea orală, iar cercetătorii presupun că acești compuși, precum nitrozaminele, împreună cu bacteriile interacționează cu compușii digestivi și creează condiții propice dezvoltării cancerului pancreatic.
„Periodontita este una dintre cele două tipuri de inflamații ale gingiei, cea de-a doua fiind gingivita. Dacă aceasta din urmă presupune inflamația țesutului moale din jurul gingiei, periodontita reprezintă o afecțiune mai profundă care afectează țesutul care susține dintele și este asociată și cu căderea osului din jurul bazei dintelui”, explică Dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog cu competență în Implantologie Orală și master în Implantologie Orală și Parodontologie.
Gingivita persistentă duce, de cele mai multe ori, la periodontită. Gingivita se dezvoltă de la bacteriile care intră în țesutul moale al gingiei și îl infectează. Bacteriile trăiesc în placa bacteriană care se formează în jurul bazei dintelui, din acumularea de resturi de mâncare, minerale și salivă, din cauza igienei orale precare. Pe măsură ce aceasta devine mai groasă, se formează tartrul, un strat calcifiat, imposibil de îndepărtat prin periaj, care poate pătrunde și în gingie.
„Acesta este mediul propice pentru dezvoltarea bacteriilor și inflamarea gingiilor. Simptomele sunt ușoare pentru foarte mulți oameni, de tipul sângerării, iritației și respirației urât mirositoare, astfel că inflamațiile pot avansa fără a fi detectate din stadii timpurii. ”, completează Dr. Ionuț Leahu.
Soluția? Prevenția!
Soluția continuă trebuie să rămână îngrijirea dentară prin spălarea pe dinți de două ori pe zi, folosirea aței dentare și a dușului bucal, precum și vizita la medicul stomatolog la fiecare 6 luni pentru consult și curățare profesională – detartraj, air-flow și periaj profesional.
O bună igienă orală duce nu numai la o dantură sănătoasă, ci și la starea de sănătate și de bine a întregului organism!
