Seleniul este un oligomineral (oligoelement) care există în concentrații foarte mici în organism, dar care joacă un rol esențial pentru sănătatea umană. Seleniul se prezintă sub formă organică de selenometionină în alimentele de origine vegetală și animală și sub formă anorganică de selenat și selenit în suplimentele alimentare. Ambele forme au o biodisponibilitate de peste de 90%.
Citește și Vitamina C, esențială pentru organism
Rolul seleniului în organismul nostru
Seleniul – sub forma aminoacidului selenocisteină – este prezent în cel puțin 25 de selenoproteine umane, care sunt implicate într-o mare varietate de funcții biologice esențiale. Printre aceste funcții se numără reglarea concentrației speciilor reactive de oxigen (ROS) și a speciilor reactive de azot și biosinteza hormonilor.
În organismul uman, seleniul se găsește în compoziția enzimei antioxidante glutation-peroxidază, principalul depozit de seleniu din organism (30-60%). Această enzimă protejează proteinele, lipidele şi acizii nucleici împotriva acțiunii nocive a radicalilor liberi. Activitatea antioxidantă este similară celei a vitaminei E. Așadar, seleniul este un cofactor enzimatic responsabil de protecția antioxidantă și joacă un rol important in reglarea proceselor inflamatorii din organism, precum și în funcționarea normală a sistemului imunitar.
De asemenea, seleniul este esențial pentru producerea hormonilor tiroidieni, conversia tiroxinei (T4) în triiodotironină (T3) și funcționarea normală a glandei tiroide. Glanda tiroidă are cea mai mare concentrație de selenoproteine din organism.
S-a dovedit că seleniul joacă un rol central în prevenirea și modularea evoluției clinice a mai multor boli, incluzând cancerul, diabetul zaharat, boala Alzheimer, tulburările mintale, tulburările cardiovasculare, tulburările de fertilitate, inflamația și infecțiile (mai ales cele virale, inclusiv infecția cu SARS-CoV-2). Anumite studii au arătat că poate avea proprietăți antitumorale, ajutând la prevenirea anumitor tipuri de cancer, precum cancerul mamar, prostatic, colonic, pulmonar.
Seleniul joacă un rol esențial în tratarea anumitor afecțiuni dermatologice. Principalele indicații dermatologice includ tinea versicolor, dermatita seboreică a scalpului, mătreața și hipercheratoza. Administrarea sulfurii de seleniu se face de obicei printr-o loțiune topică, o spumă sau un șampon.
Citește și Importanța microbiomului uman
Seleniul din surse naturale
Cele mai importante surse alimentare de seleniu sunt nucile braziliene, semințele, ciupercile, peștele (tonul, somonul, sardinele, halibutul), fructele de mare, carnea de vită, carnea de pui și de curcan, ouăle, cerealele integrale (orezul brun, ovăzul etc.) și legumele (sparanghelul, ciupercile, usturoiul, ceapa, prazul).
Deficitul de seleniu poate apărea ca urmare a absorbției insuficiente din alimente (la persoanele cu afecțiuni digestive, cu operații de bypass gastric etc.) și se poate manifesta prin:
- scăderea activităţii glutation-peroxidazei, asociată cu distrugerea membranelor celulare, ca rezultat al acumulării de radicali liberi;
- deficiența sistemului imunitar, sensibilitatea la infecții și recuperarea mai lentă după ele;
- tulburările funcționării glandei tiroide, precum hipotiroidismul sau tiroidita autoimună;
- afectarea funcțiilor cognitive, cum sunt memoria și concentrarea;
- slăbiciune musculară;
- durere și rigiditate articulară;
- probleme dermatologice – sensibilitatea, uscăciunea și iritarea pielii;
- tulburări cardiovasculare;
- scăderea fertilității masculine.
Seleniul în surplus este toxic
Administrarea de suplimente nutritive care conțin seleniu ar trebui făcută doar la recomandarea și sub supravegherea medicului. Doza zilnică recomandată pentru adulți este de 55-70 micrograme.
Dintre elemente, seleniul are unul dintre cele mai înguste intervale între deficiența alimentară și nivelurile toxice.
Intoxicația cronică cu seleniu (selenoza) poate apărea în condițiile aportului de minimum 5 grame de seleniu pe zi (ingerarea de apă contaminată, expunerea la seleniul din mediile industriale, supradozarea pe termen lung a suplimentelor alimentare cu seleniu). Aceasta se manifestă prin fragilizarea și căderea părului şi a unghiilor, carii dentare, halena cu miros de usturoi, insuficienţă hepatică, dermatită, oboseală, neuropatie.
Dr. Maria Dragotă
Bibliografie
- Marek Kieliszek. Selenium. Adv Food Nutr Res. 2021:96:417-429. doi: 10.1016/bs.afnr.2021.02.019. Epub 2021 Apr 5.
- Giuseppe Genchi, Graziantonio Lauria, Alessia Catalano, Maria Stefania Sinicropi, Alessia Carocci. Biological Activity of Selenium and Its Impact on Human Health. Int J Mol Sci.2023 Jan 30;24(3):2633. doi: 10.3390/ijms24032633.
- Giulia Barchielli, Antonella Capperucci, Damiano Tanini The Role of Selenium in Pathologies: An Updated Review. Antioxidants (Basel). 2022 Jan 27;11(2):251.doi: 10.3390/antiox11020251.
Sursă foto: 123rf.com
