Stilul de viață sedentar este din ce în ce mai răspândit în întreaga lume. Statisticile arată că o treime din populația globului cu vârsta de peste 15 ani desfășoară o activitate fizică insuficientă, fapt cu numeroase consecințe negative asupra sănătății.
Statul pe scaun la școală, la serviciu ori în timpul navetei, privitul la televizor, cititul, folosirea computerului, jucatul de jocuri video – iată cele mai frecvente exemple de comportament sedentar!
Care sunt cauzele sedentarismului? Cele mai frecvente sunt: lipsa de spații publice disponibile pentru exercițiile fizice, creșterea comportamentelor profesionale sedentare, cum este munca de birou, pătrunderea din ce în ce mai amplă a dispozitivelor de televiziune și video în viața tot mai multor persoane.
Conform Rețelei de Cercetare a Comportamentului Sedentar (Sedentary Behavior Research Network), acesta reprezintă orice comportament în stare de veghe, cum ar fi statul în șezut sau întins în pat, care necesită un consum de energie de 1,5 MET sau mai puțin. Ca să ne facem o idee corectă, un echivalent metabolic (MET) reprezintă cantitatea de oxigen consumată de o persoană aflată în repaus și este egală cu 3,5 ml O2/(kg greutate corporală x minut).
Dintre multiplele efecte negative asupra sănătății ale stilului de viață sedentar, documentate în mod constant în literatura medicală, cele mai importante sunt:
- afectează metabolismul lipidelor, al carbohidraților și al proteinelor. Sedentarismul este asociat cu disfuncții metabolice, cum ar fi creșterea nivelului de trigliceride și de HDL colesterol din plasmă și scăderea sensibilității celulelor corpului la insulină; toate acestea favorizează creșterea în greutate, apariția obezității și a diabetului zaharat de tip 2.
- crește tensiunea arterială, prin modificarea debitului cardiac și a rezistenței vasculare periferice totale. De asemenea, reduce necesarul metabolic al organismului și fluxul de sânge spre organele corpului;
- crește stresul oxidativ și stimulează mecanismele inflamației, determinând apariția diverselor boli inflamatorii și îmbătrânirea celulară precoce;
- mărește riscul de apariție a osteoporozei, a degenerării diverselor grupe de mușchi (ceea ce duce la pierderea de masă musculară), a durerilor la nivelul coloanei vertebrale, mai ales a celei lombare și cervicale, creând un cerc vicios al inactivității;
Conform statisticilor, sedentarismul este un dușman de temut al sănătății, crescând mortalitatea de orice cauză și incidența bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat de tip 2, a hipertensiunii arteriale și a diverselor tipuri de cancer (cancer mamar, colonic, colorectal, endometrial și ovarian);
Așadar, mișcarea înseamnă viață, iar viața înseamnă mișcare!
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca adulții cu vârste între 18 și 64 de ani să facă cel puțin 150-300 de minute de activitate fizică aerobică de intensitate moderată sau cel puțin 75-150 de minute de activitate fizică aerobică de intensitate mare (ori combinația echivalentă a celor două) pe săptămână.
Academia Americană de Pediatrie îi sfătuiește pe părinți să limiteze timpul petrecut în fața ecranelor (televiziune, DVD-uri, jocuri video) de copiii lor la maximum două ore pe zi.
Dr. Maria Dragotă
Bibliografie
Travis J Saunders, Travis McIsaac, Kevin Douillette, Nick Gaulton, Stephen Hunter, Ryan E Rhodes, Stephanie A Prince, Valerie Carson, Jean-Philippe Chaput, Sebastien Chastin, Lora Giangregorio, Ian Janssen, Peter T Katzmarzyk, Michelle E Kho, Veronica J Poitras, Kenneth E Powell, Robert Ross, Amanda Ross-White, Mark S Tremblay, Genevieve N Healy. Sedentary behaviour and health in adults: an overview of systematic reviews. Appl Physiol Nutr Metab. 2020 Oct;45(10 (Suppl. 2)):S197-S217. doi: 10.1139/apnm-2020-0272.
Marco Narici, Giuseppe De Vito, Martino Franchi, Antonio Paoli, Tatiana Moro, Giuseppe Marcolin, Bruno Grassi, Giovanni Baldassarre, Lucrezia Zuccarelli, Gianni Biolo, Filippo Giorgio di Girolamo, Nicola Fiotti, Flemming Dela, Paul Greenhaff, Constantinos Maganaris. Impact of sedentarism due to the COVID-19 home confinement on neuromuscular, cardiovascular and metabolic health: Physiological and pathophysiological implications and recommendations for physical and nutritional countermeasures. Eur J Sport Sci. 2021 Apr;21(4):614-635. doi: 10.1080/17461391.2020.1761076. Epub 2020 May 12.
Jung Ha Park, Ji Hyun Moon, Hyeon Ju Kim, Mi Hee Kong, and Yun Hwan Oh. Sedentary Lifestyle: Overview of Updated Evidence of Potential Health Risks. Korean J Fam Med. 2020 Nov; 41(6): 365–373. Published online 2020 Nov 19. doi: 10.4082/kjfm.20.0165
Sursă foto: 123rf.com
