Felicitări! În sfârșit, ții în brațe bebelușul pe care îl adori încă de când era în burtica ta, mândră că ai devenit mămică. Ți l-ai dorit, te-ai pregătit pentru nașterea lui, îl iubești… Atunci de unde aceste stări neplăcute de tristețe și iritabilitate pe care nu le poți controla? Unde e bucuria pe care credeai că o vei simți odată cu venirea pe lume a copilașului mult așteptat? Oare te amenință și pe tine renumita depresie postnatală?
Baby blues
Surprinzător, dar în loc să te simți în al nouălea cer, în primele săptămâni de după naștere te-ar putea năpădi tristețea. Nu ești singura. Este normal ca proaspeții părinți să experimenteze o mare varietate de emoții, simțindu-se bucuroși și entuziasmați într-o clipă și deprimați și copleșiți în clipa următoare.
Jumătate dintre proaspetele mămici se confruntă cu asemenea stare, numită baby-blues, caracterizată de tristețe, crize de plâns, îngrijorare, epuizare, iritabilitate. Această melancolie trece în câteva zile, cel mult 2-3 săptămâni, pe măsură ce se instalează noua rutină în familie și, din fericire, nu te împiedică să-ți îngrijești bebelușul și să-ți vezi de viață.
Dar dacă e mai grav?
Pe de altă parte, dacă tristețea și celelalte stări neplăcute nu dispar în câteva săptămâni, ba dimpotrivă, se adâncesc, te poți gândi la depresia postnatală, o tulburare psihică ce afectează una din zece proaspete mămici. Se instalează cel mai adesea la 3-6 luni după naștere, dar poate apărea oricând în cursul primului an de la naștere. Iată semnele de alarmă:
• Nu simți nicio tragere de inimă să ai grijă de copilaș. Ai sentimentul că nu îl poți iubi și că ți-e greu să creezi o legătură cu el.
• Te năpădesc frecvent gândurile că nu ești o mamă bună și te cuprinde îndoiala că vei reuși vreodată să fii un bun părinte.
• Ești permanent obosită și au pus stăpânire pe tine anxietatea, tristețea profundă, iritabilitatea, îngrijorarea excesivă, îndoiala, deznădejdea, vinovăția.
• Plângi des fără motiv, dormi prea mult sau aproape deloc, te simți singură.
• Comediile nu-ți mai stârnesc râsul, mângâierile soțului te irită.
• Ți-a pierit pofta de mâncare sau, dimpotrivă, să mănânci este singurul lucru care îți mai face plăcere.
Aceste emoții te pot împiedica să stabilești o legătură strânsă cu bebelușul și te pot face să manifești furie inexplicabilă și iritabilitate față de partener și copilaș. Dacă stările persistă mai mult de 1-2 săptămâni, nu ezita să ceri ajutorul celor din jur, în primul rând, iar dacă e nevoie și al unui specialist. Cu măsurile potrivite, depresia postnatală poate fi învinsă.
Partenerul, aliatul tău nr.1
Primul pas spre a te regăsi este să recunoști că ceea ce simți nu e normal. Al doilea pas este să ceri ajutor. Ca proaspătă mămică, ai nevoie de înțelegerea și sprijinul partenerului ca să depășești această perioadă delicată. Nu uita, însă, că schimbările apărute în viața voastră odată cu venirea bebelușului în familie, ca și depresia ta, cu simptomele ei bulversante, îl afectează și pe el.
Vorbește-i despre suferința ta. Nu te aștepta să știe pur și simplu de ce plângi din senin, de ce ești mereu iritată, de ce îl respingi. Lămurește-l că stările tale nu sunt simple capricii, ci semnul unei boli adevărate, depresia postnatală. Amintește-i că o îmbrățișare și o vorbă bună când te simți pierdută pot face minuni pentru moralul tău.
O nouă rutină
Este dificil să-ți găsești timp pentru treburile zilnice, darămite să ai grijă de un pui de om, care depinde întru totul de adulții din jurul lui. Implică-l și pe proaspătul tătic în îngrijirea copilașului, dar nu te aștepta să știe ce și când trebuie să facă. Spune-i, îndrumă-l, cere-i.
• Întâi de toate stabilește-ți clar necesitățile, ca să știi cum te-ar putea el ajuta. Ce îți dorești? Odihnă mai multă, răgaz pentru tine, ajutor cu copilul… Apoi faceți un plan de acțiune. De pildă, să-și aranjeze programul de muncă așa încât să poată sta mai mult timp cu voi acasă, măcar în unele zile, să te ajute cu micuțul, cu treburile casei, cu cumpărăturile.
• Deși programul bebelușului este haotic, găsiți modalități care să-ți permită să te odihnești mai mult. Soluții există: să stea tăticul cu micuțul în unele dimineți sau în weekend-uri ca să te dormi mai mult, să se trezească și el noaptea… Privarea de somn, ca și lipsa de ajutor acasă, pot declanșa, dar și agrava depresia.
• La fel, stabiliți cum procedați ca să ai și tu o zi pe săptămână liberă, pentru activitățile relaxante pe care nu le poți face când ești cu copilul: plimbare în parc, ieșire cu prietenele, cosmetică etc.
• Ca să nu clacați amândoi de epuizare și stres, oricând aveți nevoie, nu ezitați să cereți sprijinul celorlalți membri ai familiei dispuși să vă ajute – părinți, bunici, mătuși, veri. Întotdeauna o mână de ajutor în plus este binevenită, dar cu atât mai mult când în familie există un bebeluș care necesită îngrijire 24 de ore din 24.
Cu sau fără tratament?
Dacă în ciuda măsurilor pe care le-ai luat și a eforturilor pe care le-ai făcut pentru a schimba situația, nu ai reușit să-ți recapeți pofta de viață, nu continua să-ți înfrunți singură stările. Nu te preface că totul este în regulă, sperând că situația se va rezolva de la sine. Cu ajutor, poți învinge depresia postnatală, iar cele mai mari șanse de izbândă le ai combinând diverse metode. Cum ar fi: consilierea psihologică cu un psihoterapeut (la care poate participa și soțul), terapiile alternative (homeopatie, acupunctură, aromoterapie, fitoterapie), masajul de relaxare, exercițiile de respirație, yoga, discuțiile în cadrul grupurilor de suport.
În paralel, adoptă un program regulat de exerciții fizice, odihnește-te oricând ai ocazia, hrănește-te sănătos. Dacă nimic nu funcționează, medicul psihiatru poate propune ca soluție administrarea antidepresivelor.
Și tati poate fi deprimat!
Soția nu mai gătește și nu mai e la fel de drăgăstoasă, copilul nu-l lasă să doarmă noaptea, se simte singur, își face griji pentru bani… Ca și mama, și tatăl își poate pierde echilibrul emoțional și poate cădea în depresie după nașterea copilului. Tristețea, oboseala, iritabilitatea, agresivitatea, starea de agitație, furia, abuzul de alcool sunt principalele semne de alarmă. Consilierea psihologică, alături de sprijinul de acasă, sunt foarte eficiente în tratarea depresiei paternale.
Citește și:
Ce culoare are personalitatea ta?
Trucuri beauty ca să pari mai tânără
Contraceptive de urgență: pilula de a doua zi sau sterilet?
Sursa foto: www.123rf.com
