Nu există un tratament care să distrugă definitiv virusul herpetic, dar ai la îndemână soluții care te ajută să diminuezi disconfortul provocat de erupția cutanată și să grăbești vindecarea acesteia. Se estimează că peste 60% dintre oameni sunt purtători ai virusului herpetic, majoritatea fără să știe acest lucru. Herpesul este o afecțiune cronică produsă de virusul Herpes simplex, care este de două tipuri.
* Virusul Herpes simplex de tip 1 este responsabil de apariția herpesului de la nivelul pielii, cel mai frecvent în zona din jurul gurii. De reținut că leziunile pot apărea și în alte zone, precum nas, degete, ochii. Infecția herpetică la nivelul ochilor trebuie luată foarte în serios, căci poate conduce la afecțiuni oftalmologice grave, precum corioretinită, orbire. De cele mai multe ori, celelalte zone ale corpului sunt infectate prin autocontaminare: persoana care are un puseu herpetic îşi atinge cu degetele leziunile de la nivelul gurii şi apoi duce mâna la nas sau la ochi.
* Herpesul simplex de tip 2 infectează organele genitale, provocând herpesul genital.
Cum te poți infecta?
Herpesul este o boală foarte contagioasă. Virusul se transmite ușor prin contactul direct cu pielea persoanei sau cu obiecte infectate: sărut, strângere de mână, sex oral, folosirea în comun a unor obiecte personale precum periuță de dinți, prosop, lingură, pahar, aparat de ras etc. Herpesul genital se transmite prin contact sexual.
În timp ce pielea sănătoasă este rezistentă la virus, acesta poate pătrunde în corp dacă există mici leziuni pe piele sau mucoase. Majoritatea oamenilor se infectează în copilărie, dar adeseori primul puseu herpetic apare după ani de zile.
Un virus încăpățânat
Vestea proastă este că virusul herpetic este unul extrem de încăpățânat: odată ajuns în corpul nostru, nu îl mai părăsește. În 90% din cazuri, primul contact cu virusul nu produce niciun simptom, așa că nici nu știm că ne-am infectat. În celelalte 10% din cazuri, prima infecție se manifestă prin erupție severă, febră, inflamarea ganglionilor limfatici.
Sigur că organismul nu stă degeaba, ci încearcă să distrugă virusul, producând anticorpi împotriva lui. Deși nivelul din sânge al anticorpilor rămâne ridicat toată viața, aceștia nu reușesc să elimine virusul din organism. Totuși, grație lor, reacțiile herpetice viitoare vor fi localizate.
Ulterior, virusul migrează către un ganglion nervos și rămâne acolo în stare adormită. Din când în când se trezește la viață, provocând un nou puseu herpetic, în general mai puțin violent și vizibil decât primul.
Factori care favorizează puseul herpetic
După cum ai aflat, virusul herpetic nu dispare din organism, ci „hibernează” într-un ganglion nervos. Asta până în momentul în care, ajutat de anumite condiții prielnice, se trezește la viață. Intensitatea și ritmul puseelor herpetice variază în funcție de capacitatea de apărare imunitară a fiecărei persoane. Ce factori pot favoriza apariția viitoarelor episoade herpetice?
• Stresul, oboseala, o emoție puternică.
• Fluctuațiile hormonale: menstruație, sarcină.
• Decalajul de fus orar.
• O infecție însoțită de febră – de exemplu răceală, gripă.
• Consumul mare de alcool.
• Expunerea prelungită la soare.
• Sistem imunitar slăbit.
• Traumatismele locale – chiar și un tratament dentar poate genera un puseu.
• Temperaturile prea scăzute sau prea ridicate.
Puseul herpetic
Când virusul decide să se manifeste, va declanșa o erupție herpetică. Aceasta debutează cu senzație de furnicături, mâncărimi, durere sau arsură în zona de deasupra buzei superioare sau undeva în jurul gurii. În următoarele 24 de ore acea zonă se înroșește și se transformă într-o veziculă dureroasă la atingere (buton herpetic), care se va transforma într-un buchet de mici vezicule, pline cu un lichid clar. În câteva zile veziculele se sparg, iar leziunea se acoperă de o crustă gălbuie, care ulterior cade, lăsând la iveală tegumentul nou format dedesubt. Tot acest chin durează 7-10 zile.
Spre deosebire de manifestările primei infecții, simptomele următoarelor pusee sunt mai blânde. Un lucru interesant: la puseele viitoare, leziunile apar de obicei în același loc în care s-au manifestat prima oară.
Nu-i infecta și pe alții
Herpesul este o maladie foarte contagioasă. Perioada de contagiozitate este maximă încă de la primele semne ce anunță erupția (mâncărime, furnicături, arsură) și până când veziculele s-au uscat complet. Lichidul din vezicule conține o cantitate mare de virus. Ca să nu-i infectezi pe alții și să nu te auto-infectezi, respectă câteva măsuri de igienă pe toată durata erupției și încă 5 zile după vindecarea completă:
• Nu atinge veziculele, nu înlătura crustele și sub nici o formă nu îți atinge ochii.
• Spală-te des pe mâini cu apă și săpun și obligatoriu imediat după ce ai atins leziunile.
• Până la vindecarea completă a erupției evită să săruți, să dai mâna, să îmbrățișezi alte persoane, în special copiii.
• Nu permite celorlalți să-ți folosească obiectele personale (pahar, lingură, prosop, balsam de buze etc.) și nici tu nu le folosi pe ale lor.
• Dezinfectează leziunile cu o soluție sau un unguent antiseptic, dar nu pune pe ele diverse alte soluții sau substanțe (pastă de dinți, cremă hidratantă etc.).
• În cazul persoanelor infectate cu virusul herpesului genital, prezervativul este indispensabil în timpul relațiilor sexuale, inclusiv în perioada de „repaus” a virusului.
Poți trata herpesul?
Din păcate, nu există niciun tratament care să „ucidă” virusul, dar găsim în farmacii preparate (unguente antivirale) care pot ameliora disconfortul și grăbi vindecarea leziunii. Pentru maximă eficiență, un asemenea preparat trebuie aplicat încă de la prima senzație de arsură sau mâncărime din jurul gurii.
• Ca remedii de acasă, putem aplica pe leziune comprese calde sau reci, după cum reacționează corpul mai bine.
• Unii au constatat că de mare ajutor în a opri din evoluție o criză herpetică este oțetul: se aplică 1-2 picături direct pe zona în care simțim că va apărea leziunea, chiar de la primele semne.
• Merită încercat și extractul apos de propolis, fiind un puternic antiviral.
Când te adresezi medicului
Apariția unui puseu herpetic nu necesită consult medical, dar este bine să ceri sfatul medicului dacă erupția persistă mai mult de două săptămâni, căci este posibil ca leziunile să se fi suprainfectat. Într-o asemenea situație este nevoie de tratament local cu un unguent cu antibiotic. Fără tratament este posibil să rămână cicatrici inestetice.
👉 10 semne ascunse care trădează stresul
👉 Semne care pot indica probleme cu tiroida
👉 Constipația – care sunt cauzele și cum o învingi?
Sursa foto: www.123rf.com
