Pentru că în luna mai se sărbătoresc mai multe boli autoimune (10 mai – Ziua Mondială a Lupusului, 19 mai – Ziua Internațională a luptei împotriva bolilor inflamatorii intestinale, 30 mai – Ziua Internațională a Sclerozei Multiple), avem prilejul să ne îndreptăm atenția spre cele mai frecvente dintre aceste afecțiuni. Astăzi, bolile autoimune ocupă locul trei în topul îmbolnăvirilor, după afecțiunile cardiovasculare și cancere. Ce sunt aceste maladii învăluite încă în mister?
Ce sunt bolile autoimune?
Sistemul de apărare al organismului, numit sistem imunitar, are rolul de a ne apăra de bacterii și virusuri. Uneori, însă, acesta începe să atace țesuturile sănătoase, din motive inexplicabile. Așa se declanșează boala autoimună. În loc să recunoască organele și țesuturile ca făcând parte din aceeași „casă” și să le asigure protecția, sistemul imunitar începe să producă auto-anticorpi, pe care îi dirijează către un organ sau altul, ca și cum acesta ar fi un intrus. Bolile autoimune sunt destul de variate și pot afecta diferite organe și țesuturi din corp.
Cauze posibile
Originea bolilor autoimune este încă necunoscută, dar specialiștii sunt de părere că unii factori pot contribui la apariția lor:
• Hormonii sexuali. Bolile autoimune sunt mai frecvente la femei decât la bărbați (75% dintre bolile autoimune apar la femei), iar riscul de îmbolnăvire este mai mare în timpul perioadei fertile a vieții. Se crede că schimbările hormonale majore (sarcină, naștere, menopauză), ca și tulburările hormonale, pot contribui la declanșarea sau exacerbarea unei boli autoimune. De exemplu, multe femei observă o exacerbare a simptomelor bolilor autoimune în timpul sarcinii sau în timpul menstruației.
• Ereditatea. Unele persoane au o predispoziție genetică pentru boli autoimune. Bolile autoimune se pot transmite la urmași, dar este posibil ca acei membri din familie care se vor îmbolnăvi să nu sufere de același tip de boală. De exemplu, unul poate dezvolta diabet de tip 1, iar altul psoriazis.
• Mediul. Poluarea, expunerea la toxine sau radiații, tratamentul cu unele medicamente ce dereglează sistemul imunitar, vaccinările masive pot fi factori declanșatori.
• Stresul. Stresul cronic poate afecta sistemul imunitar și poate contribui la dezvoltarea sau agravarea bolilor autoimune. Găsești aici principalele semne ale stresului.
• Infecțiile virale sau bacteriene. Anumite infecții, cum ar fi virusul Epstein-Barr, virusul herpes simplex sau bacterii precum streptococul, au fost legate de apariția bolilor autoimune. Aceste infecții pot declanșa un răspuns imunitar anormal care persistă chiar și după ce infecția a fost eliminată.
• Alimentația. Deși rolul dietei în bolile autoimune este complex și nu este pe deplin înțeles, unii factori alimentari, cum ar fi glutenul, lactatele sau alimentele procesate, pot exacerba simptomele la persoanele sensibile. Vezi aici alimentele permise și cele interzise în boli autoimune.
• Disbioza intestinală. Ultimele cercetări arată că în dezvoltarea tulburărilor autoimune pot fi implicate și dezechilibrele microbiomului intestinal. O posibilă explicație ar fi că perturbarea echilibrului bacteriilor din intestin poate duce la răspunsuri imune inadecvate.
• Răspuns autoimun la cancer. În unele cazuri, bolile autoimune se pot dezvolta ca urmare a răspunsului imunitar al organismului la celulele canceroase. Acest fenomen este cunoscut sub numele de sindrom paraneoplazic.
Care sunt cele mai frecvente boli autoimune?
Există peste 80 de maladii autoimune, care afectează 5-10% din populația lumii. Iată care sunt cele mai frecvente asemenea boli:
• Diabetul de tip 1. Sistemul imunitar atacă și distruge celulele pancreatice care produc insulină. Consecința este o creștere anormală a glucozei în sânge, care în timp afectează rinichii, ochii, nervii periferici. Diabetul de tip 1 apare cu precădere la copii și tineri. Boala se manifestă prin sete extremă, urinări frecvente, scădere în greutate, creșterea poftei de mâncare, scăderea rezistenței la infecții.
• Artrita reumatoidă. Este o boală cronică a articulațiilor. Acestea se inflamează, dor, se deformează și devin rigide.
• Psoriazis. Este afectată pielea. Apar pete roșietice cu margini bine delimitate și acoperite de coji alb-sidefii. În unele cazuri, zonele afectate produc mâncărimi.
• Tiroidita Hashimoto. Sistemul imunitar atacă tiroida, ducând la hipotiroidism (nivel scăzut de hormoni tiroidieni). Boala se manifestă prin oboseală, creștere în greutate, intoleranță la frig.
• Boala Graves. Este o altă boală autoimună a tiroidei, caracterizată de hipertiroidism (nivel crescut de hormoni tiroidieni). Simptomele sunt: puls ridicat, nervozitate, probleme cu somnul, pierdere în greutate, tulburări de menstruație. Vezi aici semne pot indica probleme cu tiroida.
• Lupus eritematos. Sunt afectate diferite organe și țesuturi: inima, articulațiile, pielea, plămânii, rinichii, creierul, celulele sanguine. Boala evoluează în puseuri. Se manifestă prin dureri articulare, erupție în formă de fluture care cuprinde obrajii și nasul, dureri articulare, leziuni ale pielii, oboseală extremă, febră, căderea părului, ulcere bucale sau nazale, sindrom de ochi uscați, edeme (umflarea mâinilor și a picioarelor).
• Scleroză multiplă. Este o afecțiune a sistemului nervos central. Printre simptome se numără slăbiciune musculară, tendința de a scăpa lucrurile din mână, tulburări de vedere și de echilibru, furnicături sau înțepături în membre, amorțeli, dificultăți la mers, anxietate.
• Boala Crohn. Intră în categoria bolilor inflamatorii cronice intestinale. Simptomele sunt: dureri abdominale persistente, diaree cu sau fără sânge, oboseală cronică, scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare. Perioadele de acutizare a bolii sunt adesea imprevizibile, fiind urmate de perioade de remisiune, când starea pacientului este vizibil îmbunătățită, până la dispariția simptomelor.
• Boala celiacă. Este o afecțiune autoimună declanșată de consumul de gluten, determinând leziuni la nivelul intestinului subțire și malabsorbția nutrienților. Se manifestă cu balonare, durere abdominală, diaree cronică, pierdere în greutate.
Tot din categoria bolilor autoimune fac parte și dermatomiozita, miastenia gravis, boala Addison, maladia Biermer, spondilita anchilozantă, ciroza biliară primară și lista poate continua. Bolile autoimune pot afecta diferite organe și sisteme din organism, fiecare având propriile simptome, criterii de diagnostic și abordări terapeutice distincte.
👉 Alimente interzise în boli autoimune
👉 Ce analize se fac pentru boli autoimune? Se pot vindeca aceste afecțiuni?
👉 7 secrete ca să nu te îmbolnăvești niciodată
👉 Cifre importante pentru sănătate
Sursa foto: www.123rf.com
