Autocompasiunea, înțeleasă ca un act de compasiune orientat spre sine, reprezintă o resursă semnificativă în promovarea sănătății mintale și a bunăstării generale. În tumultul vieții cotidiene, adesea uităm să ne acordăm nouă înșine acea grijă și înțelegere pe care, de multe ori, suntem atât de dornici să o oferim altora. Află cum practicarea autocompasiunii poate avea un impact pozitiv asupra psihicului tău!
Nevoia de autocompasiune
În societatea modernă, foarte mulți dintre noi parcă se simt obligați să devină fericiți. Realitatea este că viața nu e deloc ușoară și că, pe parcursul ei, avem parte de tot felul de decepții, de pierderi, de suferințe. Pentru mulți dintre noi, viața este un drum plin de încercări, unele dintre ele foarte dureroase. Iar noi reacționăm, de obicei, la aceste încercări ale destinului cu un ton negativ, critic și autocritic, blamând soarta, pe cei din jur și pe noi înșine. Din păcate, asta nu face altceva decât să înrăutățească lucrurile.
Dar este și o veste bună, și anume că există o soluție. Fiind confruntați cu decepțiile, cu pierderile, cu suferințele, ne putem trata pe noi înșine cu blândețe și cu compasiune. Ne putem oferi singuri un sprijin emoțional, exact în același mod în care ar face-o un prieten foarte bun sau cineva din familie.
Este vorba despre autocompasiune, care, după mulți cercetători, ar fi chiar mai importantă decât stima de sine.
Ce este autocompasiunea și cum funcționează ea
Autocompasiunea nu înseamnă să ne considerăm oarecum mai buni decât cei din jur, ci este vorba de a accepta realitatea. Contează mai puțin cine credem noi că suntem, cine visăm noi că suntem, căci suntem ființe umane, așa cum sunt toți ceilalți oameni. Iar a fi ființe umane înseamnă inclusiv faptul că putem avea parte de eșecuri, de decepții și de pierderi, în anumite momente ale vieții.
Astfel, acceptând că suntem imperfecți, ne putem schimba vocea interioară, acea voce care ne vorbește din interiorul sufletului nostru, într-o voce de susținere, de acceptare și de compasiune. Una din consecințe este aceea că creierul nostru va produce mai puține substanțe stresoare, în așa fel încât să ne simțim mai bine și să facem față mai bine încercărilor respective.
Compasiunea față de sine, defintă de trei elemente
Kristin Neff, profesoară de psihologie din SUA și o pionieră în domeniul autocompasiunii, susține că aceasta este caracterizată de trei elemente:
- Bunăvoință față de tine însuți/însăți. Fii bând cu tine, așa cum ai putea fi cu un prieten bun, cu o ființă dragă, cu un copil sau cu un animal de companie pe care îl iubești. Autocompasiunea este opusul autocriticii.
- Universalitate umană. Fii conștient/ă că nu ești singur/ă, că suntem cu toții ființe umane și că suntem supuși cu toții suferințelor și eșecurilor personale. Nu poți fi o ființă umană fără a suferi, fără a avea parte de eșecuri, uneori. Autocompasiunea asta înseamnă, să știi că nu ești unic/ă, special/ă sau mai bun/ă decât alții.
- Atenție: acceptă-ți și recunoaște-ți sentimentele și gândurile fără a te autojudeca în loc să ți le suprimi. Autocompasiunea este opusă ignorării sau eliminării sentimentelor pe care le trăiești.
Pe scurt, autocompasiunea este abilitatea de a trata propriile noastre greșeli, eșecuri și suferințe cu aceeași grijă și înțelegere pe care le-am acorda cuiva drag. Ea constă în trei componente principale: a fi blând și înțelegător cu sine, a înțelege că suferința face parte din experiența umană și atenția deplină față de ce simțim și ce gândim, fără să judecăm ceea ce simțim și gândim.
De ce e importantă autocompasiunea
Suntem ființe sociale, iar asta ne face să ne simțim bine atunci când cei din jur ne apreciază și ne încurajează. Educându-ne să ne autocompătimim, ne vom simți la fel ca atunci când cei din jur ne arată iubire.
Atunci când avem dificultăți, cei din jur nu sunt întotdeauna lângă noi pentru a ne arăta compasiune. Dar există o persoană care este mereu aici: tu însuți/însăți! Tu ești tot timpul cu tine, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an! Tratându-te cu blândețe, poți face o mare diferență pentru sănătatea ta mintală!
Studiile arată că aceia care practică autocompasiunea au o sănătate mintală și o rezistență emoțională mult mai bune, se simt conectați mai bine la ceilalți și suferă mai puțin de depresie, de anxietate și de autocritică.
Beneficiile autocompasiunii asupra sănătății mintale
- Reducerea stresului și a anxietății. Practicarea autocompasiunii, ne eliberează de presiunea autoimpusă.
- Eliberează de nevoia de a neautojudeca foarte dur, reducând astfel nivelul de stres și anxietate asociat cu provocările vieții.
- Îmbunătățirea stimei de sine: bunătatea, blândețea față de noi înșine și acceptarea necondiționată a propriei noastre persoane contribuie la dezvoltarea unei stime de sine sănătoase și la o percepție mai pozitivă asupra valorii proprii.
- Creșterea rezistenței: autocompasiunea ne ajută să gestionăm mai eficient eșecurile și să ne revenim mai rapid după momente dificile, întărindu-ne rezistența emoțională.
- Îmbunătățirea relațiilor interpersonale: învățând să fim mai blânzi cu noi înșine, devenim, de asemenea, mai empatici și mai înțelegători față de ceilalți, ceea ce contribuie la relații mai sănătoase.
- Managementul emoțiilor negative: atenția deplină practicată în autocompasiune ne permite să conștientizăm și să gestionăm mai bine emoțiile negative pe care le trăim, precum furia sau tristețea, conducând la o stare de bine constantă.
Cum poți cultiva autocompasiunea în viața de zi cu zi
- Practică mindfulness: Atenția deplină este esențială în dezvoltarea autocompasiunii. Privește în sufletul tău, fii conștient de gândurile și emoțiile tale fără a le judeca, fără a le respinge sau a încerca să le ascunzi.
- Fii blând cu tine: Tratează-te cu aceeași blândețe și înțelegere pe care le-ai oferi unui prieten aflat în dificultate. Evită autojudecata și autocritica excesive.
- Fii conștient de universalitatea umană: Amintește-ți că suferința face parte din experiența umană. Nu ești singurul care se confruntă cu provocări.
- Fii conștient/ă de limbajul intern: Observă cu atenție cum îți vorbești tu ție însuți/însăți. Înlocuiește autocritica cu cuvinte încurajatoare și blânde.
- Cultivă autoiertarea: Acceptă că ești imperfect și că faci greșeli. Cultivarea iertării față de tine însuți/ însăți este esențială în procesul de autocompasiune.
Sursă foto: 123rf.com
