Trântește ușa. Stă îmbufnat cu orele. Te contrazice. Te sfidează. Țipă cu putere: „Și părerea mea contează!”. Îl recunoști, e chiar dragul tău adolescent, cu care nu mai reușești să comunici. Vârsta adolescenței e dificilă nu doar pentru tânărul în cauză, ci și pentru părinții lui, care se văd obligați să-i ofere din ce în ce mai multă independență. Și totuși, un adolescent este în multe privințe un copil și are nevoie de reguli, mai ales că metamorfozele fizice și psihice bruște prin care trece îl destabilizează și îl lasă pradă multor impulsuri.
Copilul devenit adolescent își testează limitele
Este important să-i stabilești unui adolescent anumite limite. Așa îl ajuți să câștige independență, să fie în siguranță și să ia decizii corecte. Multe dintre conflictele iscate între părinți și adolescenți apar tocmai din cauza limitelor și regulilor impuse de părinți. Adolescenții caută răspunsuri la probleme și situații legate de independență și control. Dacă pot merge la o petrecere supravegheată, pot merge la una nesupravegheată? Mă mai pot obliga părinții să fac lucruri acum, că sunt mai mare decât ei? De aceea, regulile stabilite trebuie să-i permită să exploreze, fără a-i oferi însă mai mult spațiu decât poate gestiona.
Adolescenții, chiar dacă nu ar admite în ruptul capului acest lucru, nu sunt siguri dacă pot sau nu face față anumitor lucruri. De aceea așteaptă feedback de la părinți, pentru a se lămuri dacă pot, de fapt, să se descurce. Au nevoie să simtă că cineva îi urmărește și le acordă atenție, gata să spună „Hei! Nu ești pregătit încă să urci acele scări”.
Discuțiile regulate dintre părinți și adolescent sunt binevenite. Numai prin comunicare poate fi auzită și înțeleasă vocea fiecărei părți.
Reguli și limite justificate
Consumul de alcool, de droguri, fumatul, ieșirile cu prietenii, sexualitatea, timpul petrecut pe internet, ora de culcare… Sunt aspecte în care limitele și regulile trebuie stabilite clar și ferm. Reține însă că o regulă impusă fără o discuție prealabilă, în care să-i explici tânărului motivul, riscă să nu-și stingă scopul. Adolescentul va fi tentat s-o încalce. Iată câteva sfaturi:
- Începe orice discuție despre reguli, limite, interdicții prin a-i reaminti că îl iubești, că vrei să fie în siguranță și că ești îngrijorat/ă de ce face când nu e cu tine.
- Noi libertăți înseamnă noi responsabilități. Vrea să petreacă mai mult timp cu prietenii? Atunci este obligatoriu ca voi, părinții, să știți unde se află, cu cine, ce face acolo și când se întoarce. Este capabil de acum să înțeleagă că vă faceți griji dacă nu ajunge acasă la timp. Vrea să nu-i mai facă mama ordine în cameră? Perfect, dar asta înseamnă să o păstreze singur rezonabil de curată.
- Este important, pentru dezvoltarea lui, să-i stabilești o limită de timp pentru folosirea computerului și telefonului, reguli pentru social media și pentru îndeplinirea obligațiilor școlare.
- Este esențial să-i cunoști anturajul. Nu ezita să-i pui întrebări, să te întâlnești cu prietenii lui, să discuți cu părinții lor…
- Când nu cădeți de acord asupra unei chestiuni, nu încerca să îți impui punctul de vedere. Lasă-l și pe el să ofere soluții pe care să le negociați. Ascultă-i argumentele! Un adolescent care se simte ascultat va fi mai dispus să respecte decizia părinților, chiar dacă nu e de acord cu ea.
- Păstrează-ți fermă poziția în aspectele pe care le consideri nenegociabile. De exemplu, vor rămâne în vigoare acele reguli și limite legate de situații care îi amenință siguranța sau moralitatea! De exemplu, nu are voie: să bea, să conducă mașina, să plece undeva fără să știi, să aducă pe cineva în casă fără să-ți spună etc.
- Învață-l pe adolescent să-și protejeze și să-și prețuiască propriul corp, dar și să respecte corpul altora. Discutați despre importanța de a se proteja atât fizic, cât și emoțional, în orice tip de situație sexuală sau romantică.
- Acționați potrivit convingerilor voastre, chiar dacă știți că regula poate fi încălcată. Spuneți-i, de exemplu: „Este inadmisibil să fumezi la vârsta ta, cu riscurile pe care le are fumatul pentru sănătate!” și îi interziceți țigările acasă. Într-adevăr, e posibil ca adolescentul să fumeze afară, cu prietenii, dar va ști ce riscuri există și, în timp, ar putea ține seama de sfatul vostru. Explicați-i clar și argumentat poziția voastră și vizavi de alcool și droguri.
- Când decideți dacă îi permiteți adolescentului sau nu să meargă în oraș ori la o petrecere, analizați întâi dacă acea ieșire îl expune la pericole (consum de alcool sau droguri, violență etc.).
- Fiți rezonabili. Petrecerea la care îi permiteți să meargă începe abia la ora 22.00? Atunci e cam nepotrivit să-i cereți să se întoarcă la miezul nopții. L-ați putea lăsa să stea până la 1-2 dimineața. Vreți mai mult control? Conduceți-l chiar voi la locul întâlnirii și luați-l de acolo la ora întoarcerii. Nu-l bombardați toată seara cu telefoane și mesaje. Riscați să nu mai răspundă la telefon.
- A încălcat regulile? De exemplu, s-a întors la 4 dimineața în loc de 2, cât ați stabilit? A doua zi, discutați cu el. A încălcat o regulă pe care a agreat s-o respecte, va accepta consecințele. Sancționați-l! Săptămâna viitoare nu mai are voie să iasă cu prietenii. Și țineți-vă de cuvânt! Orice sancțiune anunțată trebuie dusă la îndeplinire!
- Adolescentul trebuie să știe că îi apreciezi eforturile. Confirmă-i când a luat o decizie bună, când ți-a câștigat încrederea sau a făcut ceva corect. Pentru el contează! Și, desigur, răsplătește-i eforturile. De exemplu, ia în considerare modificarea anumitor reguli pe măsură ce adolescentul demonstrează încredere.
Reguli de acasă pentru adolescent
Adolescenților le place să le reamintească adulților că nu mai sunt bebeluși – până când vine vorba de responsabilitățile casnice! Mulți adolescenți își doresc (cine nu și-ar dori?) ca adulții din jurul lor să continue să facă toată sau cea mai mare parte a treburilor de acasă: gătit, curățenie, îngrijirea animalelor de companie, cumpărături etc. Ca atunci când erau mici. Asta nu înseamnă că sunt leneși, ci doar că sunt oameni. Sigur, nu este o problemă să-i permiteți uneori să se eschiveze de la sarcinile gospodărești, dar să nu facă din asta o regulă. Adolescenții trebuie să știe că părinții se așteaptă ca ei să ajute prin casă.
Reamintește-i tânărului tău că independența și responsabilitatea merg mână-n mână. Stabiliți împreună ce sarcini îi revin. Nu te aștepta însă să fie consecvent din proprie inițiativă. Așa că lasă-i notițe prin casă sau un mesaj pe telefon ca să-i amintești ce are de făcut.
Cum să te comporți cu un adolescent
- Când îți vorbește, ascultă-l cu adevărat.
- Arată-i că îl iubești și îl apreciezi. Cum? Laudă-l când merită (o notă bună la școală), fă-ți obiceiul ca în fiecare seară înainte de culcare să-i spui „Te iubesc”… Sigur găsești multe alte moduri prin care să-i demonstrezi că îl iubești și că ești mereu alături de el.
- Oferă-i suportul tău când e trist sau dezamăgit. Asigură-l că ești dispus/ă să-l asculți oricând dorește să discute cu tine.
- Încurajează-i pasiunile, respectă-i aspirațiile, idealurile și dorințele. Nu îi planifica tu viața, nu încerca să-l convingi că știi tu ce-i mai bine pentru el. Încearcă mai degrabă să afli ce-și dorește, ce visează și lasă-l să încerce.
- Dă-i șansa să aibă propriile experiențe. Adolescenții vor învăța din propriile greșeli. Lasă-l să descopere singur că „focul arde“. Sigur, asta nu înseamnă să îl scapi din mână, dar atunci când riscurile sunt minime, este mai bine să suporte consecințele faptelor și comportamentului său.
- Păstrează-i secretele cu sfințenie. Dacă ți-a divulgat un secret, bun sau rău, nu îl divulga, altfel îi vei pierde încrederea.
- Petreceți timp de calitate în familie. Alegeți pe rând activitățile pe care vreți să le faceți împreună: o excursie, un concert etc.
- Dacă are probleme la școală, discută cu dirigintele în prezența adolescentului.
Cum să NU te comporți
- Nu îl critica, nu îl jigni, nu îl umili cu ironii fine.
- Nu glumi pe seama defectelor lui, căci îi rănești sensibilitatea.
- Nu îi critica modul în care se îmbracă sau cum își aranjează părul… Sigur, și aici poți stabili niște limite, dar fii rezonabil/ă. De ce ai încerca să-l convingi să-și bage cămașa în pantaloni dacă el vrea s-o poarte peste?
- Niciodată nu îl face de rușine în public, în fața rudelor, prietenilor sau a colegilor de școală.
- Nu intra în conflicte puternice cu el. Încearcă mereu să negociezi cu el.
- Nu-i cotrobăi prin cameră și nu-i citi corespondența.
- Nu începe o discuție cu: „Eu, când eram de vârsta ta…”.
- Nu îi da ordine pe care să le execute. Explică-i de ce îi ceri să facă un anumit lucru și roagă-l să-l facă.
Adolescența aduce cu sine experiențe noi atât pentru părinte, cât și pentru tânăr. Stabilindu-i granițe și anumite reguli, tratându-l cu respect și oferindu-i iubire, îl ajuți să fie tot mai independent, dar în siguranță, și să se dezvolte armonios ca viitor adult. Și, la un moment dat, toate învățăturile acestea menite să-l protejeze, pe care i le-ați transmis voi, părinții, cel mai probabil vor deveni propriile lui reguli.
👉 Relația părinți – adolescenți: sfaturi pentru o comunicare fără conflicte
👉 10 semne ascunse care trădează stresul
👉 Cum să-ți revii după o despărțire
Sursa foto: www.123rf.com
