Un articol despre Hikikomori (apărut în NeuroScience News, noiembrie 2023) aduce un nou instrument de evaluare care aruncă o lumină nouă asupra fenomenului de izolare socială profundă apărut în societatea japoneză și existent acum la nivel global, numit Hikikomori.
Izolarea socială profundă
Hikikomori este o afecțiune caracterizată prin izolare fizică susținută sau prin retragere socială pentru o perioadă care depășește șase luni (unii cercetători susțin că trei luni de izolare reprezintă deja un semnal de alarmă). A fost definită pentru prima dată în Japonia în anul 1998 și, deși inițial s-a considerat că ar fi un „sindrom cultural” specific Japoniei și limitat local, dovezi recente au arătat o creștere semnificativă a acestuia la nivel internațional.
Cercetătorii și specialiștii din medicină spun, de asemenea, că recenta pandemie de Covid-19 a agravat creșterea numărului de pacienți hikikomori de pe tot globul.
Ce este Hikikomori Diagnostic Evaluation
Deși acest sindrom este cunoscut de peste 25 de ani, nu există încă un instrument standardizat pentru a identifica patologia hikikomori. Noul instrument de evaluare Hikikomori Diagnostic Evaluation (HiDE), dezvoltat de profesorul asociat Takahiro A. Kato de la Școala de Științe Medicale, publicat în World Psychiatry, se dorește a fi următorul pas în construirrea unui instrument transcultural care să ajute la identificarea și la evaluarea indivizilor hikikomori.
Astfel, HiDE oferă o metodă practică și structurată pentru clinicieni de a evalua persoanele care prezintă simptome hikikomori. Această metodă include un chestionar cuprinzător și un formular de screening, îmbunătățind detectarea precoce și înțelegerea contextuală a acestei patologii globale în creștere. Testarea necesită doar 5 până la 20 de minute pentru o evaluare completă. Rezultatul contribuie la înțelegerea gradului de retragere socială a pacientului.
Chiar dacă metoda nu este încă standardizată și nu a fost încă validată în așa fel încât să poată fi aplicată și altor populații (deci încă nu e validată în România), chiar dacă mai este nevoie de studii empirice, eu consider că ea este o unealtă bună în a face o diferențiere între hikikomori și depresie. De multe ori, aceste două simptome se suprapun și este dificil de pus un diagnostic exact. Hikikomori înseamnă retragere socială, uneori asociată și cu gânduri referitoare la suicid, alteori nu, uneori asociată cu depresie, alteori nu, uneori asociată cu refuz de a merge la muncă sau la școală.
Mi se pare util acest chestionar HiDE, această scală, deoarece măsoară nu doar retragerea socială (în ce măsură interacționează individul respectiv, care e frecvența și natura relațiilor sale) și ce alte dificultăți funcționale are (de pildă, nu poate să ducă la capăt sarcini de zi cu zi, nu se poate îngriji, nu se poate duce la școală sau la muncă), ci și ce simptome sunt asociate. De pildă, odată cu retragerea vine și anxietatea, vine și depresia, are și insomnie sau alte tulburări de somn, gânduri de suicid sau nu? Iar o altă parte a acestui test acoperă motivarea și dorința de schimbare. Dacă individul este oarecum motivat, vorbește la viitor, are planuri, este posibil să existe o dorință de schimbare.
Depresia este un spectru (așa cum este, de pildă, autismul), un spectru foarte larg. Poți avea depresie mascată, poți să ai depresie funcțională, poți să ai oameni care se duc la muncă cu zâmbetul pe față, dar ei, de fapt, sunt depresivi… Depresia nu e așa cum ne-o imaginăm noi, că vezi pe cineva plângând sau stând nemișcat în pat și tragi concluzia ca are depresie majoră.
Iar acest test HiDE poate face diferența dintre hikikomori și depresie. Desigur, contează și experiența și expertiza celui care face testul și care interpretează rezultatele testului. Fiecare scală din aceste baterii de teste ale HiDE are o evaluare graduală, se face un total, iar rezultatul trebuie interpretat. În funcție de acest rezultat, pacientul merge la doctor, unde primește tratamentul și recomandările adecvate (antidepresive, psihoterapie etc.).
Pași în tratarea unui sindrom care devine global
În anul 2013, spitalul Universitar Kyushu a înființat prima clinică ambulatorie din lume pentru hikikomori, în speranța de a cerceta patologia și de a găsi metode mai bune de tratament. De-a lungul anilor, Kato și echipa sa au dezvoltat diferite metode pentru detectarea precoce a hikikomori și chiar au investigat posibili biomarkeri ai patologiei.
„HiDE este un chestionar pe care l-am dezvoltat la clinica noastră de la Spitalul Universitar. Am perfecționat-o de-a lungul anilor, iar astăzi durează aproximativ 5-20 de minute pentru a finaliza, în funcție de răspunsuri”, explică Kato.
„Chestionarul este împărțit în două secțiuni. Prima secțiune analizează caracteristicile comportamentului pacientului, pentru a vedea dacă prezintă hikikomori. A doua secțiune este folosită pentru a ne ajuta să obținem date din context, ca să evaluăm gradul de retragere socială a pacientului.”
Echipa a adăugat, de asemenea, un formular de screening la HiDE, în cazul în care clinicienii nu au timp pentru a administra întregul instrument. Ei sugerează ca acest chestionar complet să fie administrat pacienților care spun că „petrec o oră sau mai puțin pe zi în afara casei lor, cel puțin trei zile pe săptămână” și că „familia lor și cei din jur sunt deranjați personal de acest lucru”.
„HIDE s-a dovedit a fi un instrument indispensabil pentru evaluarea structurată a retragerii sociale patologice în practica și cercetarea noastră clinică. Dar trebuie făcute mai multe studii empirice pentru a-i evalua validitatea dincolo de practica noastră. Ne-am dori să vedem acest lucru folosit de colegii noștri din întreaga lume, astfel încât să putem lucra pentru a perfecționa instrumentul. Hikikomori devine un fenomen global, iar un efort colectiv de recunoaștere și tratare a hikikomori va fi vital!” – conchide Kato.
Surse:
Universitatea Kyushu
Kato, T. A., Kanba, S., & Teo, A. R. (2018). A 10-year follow-up study of social isolation in community-dwelling older adults. The Journal of clinical psychiatry, 79(1)
Diana Nicolescu este psiholog și psihoterapeut, fiind specializată pe anxietate, depresie, tulburări obsesiv-compulsive, dependențe de substanțe sau de gambling, burn-out, lipsă de motivație, gestionarea furiei, reglare emoțională (diananicolescu.blogspot.com, psihologdiananicolescu@gmail.com)
Surse foto: Diana Nicolescu, 123rf.com
Citește și
