Spasmofilia nu este o boală în sine, ci mai degrabă o tulburare psihologică asociată cu un dezechilibru mineral: nu există suficient calciu, magneziu sau fosfor. Nu se cunosc exact mecanismele biologice ale acestui sindrom, dar se știe că survine în general la femeile anxioase, la cele predispuse să se îngrijoreze exagerat de mult și la cele depresive.
Din ce cauză apare?
În ce privește cauzele spasmofiliei, părerile specialiștilor sunt împărțite. Unii susțin că principalul vinovat este stresul: problemele profesionale sau financiare, ritmul de viață agitat, certurile din familie etc. Unele persoane traversează mai ușor situațiile stresante pe când altele, dimpotrivă, sunt copleșite. De asemenea, oboseala accentuată și anxietatea pot duce la crize de spasmofilie.
Alții susțin că spasmofilia este cauzată fie de carența de calciu sau magneziu, fie de incapacitatea organismului de a folosi propriile rezerve de calciu și magneziu în timpul solicitărilor de adaptare la diverse situații (stres, oboseală, emoții puternice etc.). După cum se știe, magneziul joacă un rol esențial în reglarea activității sistemului nervos, iar lipsa acestuia favorizează hipersensibilitatea la stres.
Fie că e vorba de o cauză sau alta, specialiștii sunt de acord că sistemul neurovegetativ (adică mușchii și nervii) este centrul acestor simptome neplăcute.
Deși crizele de spasmofilie sunt adeseori benigne, nu este exclus ca în spatele acestor manifestări să se ascundă o afecțiune serioasă: o tulburare în activitatea tiroidei, hipertensiune, o maladie cardiacă, o boală autoimună, depresie etc. De aceea, dacă te confrunți frecvent cu asemenea simptome sau dacă acestea îți afectează viața de zi cu zi, ar fi bine să te adresezi medicului.
Simptome alarmante
Criza de spasmofilie, uneori cu manifestări impresionante pentru cei din jur, este consecința unui exces de descărcări electrice declanșate de regulă de stres, furie, teamă, emoție puternică, îngrijorare exagerată. Manifestările spasmofiliei seamănă mult cu un atac de panică: respirații ample și rapide, tremurături, furnicături în vârful degetelor, la brațe și la față, senzație de amorțeală a buzelor și limbii, tresăriri involuntare ale pleoapelor, crampe la stomac, palpitații, dificultăți la înghițire, senzație de nod în gât, anxietate, transpirație abundentă, bufeuri, contracturi și spasme musculare (mâinile pot rămâne încleștate).
Cum depășești criza de spasmofilie?
În timpul crizei, respirația este rapidă și superficială, iar acest lucru antrenează eliminarea excesivă de dioxid de carbon. Consecința directă: organismul trage concluzia că are nevoie de mai puțin oxigen și, ca urmare, va reduce disponibilitatea de oxigen. De aici pot apărea vertijul, palpitațiile, amorțelile.
• Pentru a stăpâni criza este important să-ți reglezi respirația: așază-te undeva comod și inspiră lent, umflându-ți abdomenul, nu toracele. Expiră tot lent. Concentrează-te doar asupra respirației.
• Dacă starea de rău nu dispare, respiră lent, timp de câteva secunde, într-o pungă de plastic sau de hârtie (bioxidul de carbon inspirat va atenua consecințele hiperventilației).
• Poartă la tine un comprimat de calciu și magneziu pe care să-l poți lua în caz de nevoie.
• Nu intra în panică: simptomele pe care le ai, indiferent cât de intense sunt, nu îți pun viața în pericol, iar criza va dispărea de la sine.
Un diagnostic dificil
Diagnosticul de spasmofilie nu este ușor de stabilit, întrucât nici o analiză sau investigație nu-i permite medicului să afirme cu siguranță că este vorba de acest sindrom. Nici dozarea sanguină a calciului sau magneziului nu sunt concludente, căci mulți dintre cei care suferă de spasmofilie au un nivel normal de calciu și magneziu. Medicul poate recomanda un consult cardiologic, pentru a exclude o tulburare cardiacă.
Ca tratament, medicul ți-ar putea prescrie magneziu asociat cu calciu, fosfor, vitamina B6 și oligoelemente. Dacă ești o persoană anxioasă sau cu tendințe spre depresie, ar fi bine să te adresezi unui psihoterapeut. Acesta te poate învăța tehnici de relaxare, precum și moduri în care poți gestiona criza.
Diferite tratamente
Nu există un tratament unic pentru spasmofilie. Ca să învingi această tulburare ai nevoie de o abordare terapeutică multiplă și, dacă este cazul, de unele schimbări în stilul de viață. De exemplu, renunțarea la fumat, evitarea alcoolului, practicarea regulată de exerciții fizice, suficientă odihnă. De ajutor se poate dovedi și dieta bogată în magneziu: semințe de dovleac, spanac, cacao, migdale, avocado, banane, mure, alune, orez, usturoi, fasole albă.
• Gestionarea stresului. Stresul face parte din viața de zi cu zi, fără să fie întotdeauna nociv. Însă atunci când stă la originea acelor crize de spasmofilie care „îți înmoaie picioarele”, se impune să iei măsuri împotriva lui. S-a constatat că femeile introvertite, care nu își exprimă sentimentele și temerile, care își fac griji din orice, sunt mai expuse riscului de a face crize de spasmofilie. Nu lăsa stresul să pună stăpânire pe inima și mintea ta. Găsește metode de relaxare: ascultă muzică, fă drumeții, citește o carte bună, vizionează filme de comedie, mergi la teatru, ieși în oraș cu prietenii… Dacă nu reușești să te eliberezi singură de stres și de îngrijorările excesive, ai putea apela la un psihoterapeut.
• Acupunctura. O altă soluție în tratarea spasmofiliei și anxietății este acupunctura, care înlătură blocajele și reglează circulația energiei.
• Homeopatia. Poate da rezultate foarte bune în tratarea anxietății și depresiei. Adresează-te unui medic homeopat, care îți poate recomanda un tratament personalizat.
• Infuzii de plante. Passiflora, valeriana, teiul și levănțica au efecte sedative. O infuzie băută seara înainte de culcare poate fi de mare ajutor. Și sunătoarea este recomandată, dacă sunt prezente și simptomele depresiei.
Citește și:
Semne care pot indica anemie
Semne care pot indica probleme cu tiroida
10 semne ascunse care trădează stresul
Sursa foto: www.123rf.com
