fbpx
Home » Zonele albastre: Longevitate și sănătate! (partea a doua)

Zonele albastre: Longevitate și sănătate! (partea a doua)

Autor: Felician Scorobete
0 comentariu 241 vizualizari 12 minute timp estimat

În mod clar, locuitorii din așa-numitele zone albastre au parte de o viață îndelungată și sănătoasă și datorită alimentației sănătoase, dacă nu cumva acesta este chiar factorul cel mai important. Haideți să vedem cam ce alimentație au acești oameni care ajung la 100 de ani și peste!

Află care sunt cele 5 zone albastre de aici Zonele albastre: Longevitate și sănătate! (partea întâi)

Ce mănâncă locuitorii zonelor albastre

Regimurile alimentare din zonele albastre sunt diferite, căci ele țin de specificul local și mai ales de resursele locale. Și e normal să fie așa. Locuitorii in insula Ikaria, de pildă, mănâncă mult pește, în vreme ce italienii din Nuoro (fostă Ogliastra) consumă multe mezeluri (mai ales din carne de porc).

Cu toate acestea, există câteva trăsături comune ale tuturor acestor regimuri „albastre”. În primul rând, accentul este pus pe alimente de origine vegetală: legume, fructe și cereale integrale. Legumele și fructele sunt cultivate local, folosindu-se numai fertilizatori și îngrășăminte de origine naturală, organică, obținute tot local.

Pe lângă fasole, năut și linte, bogate în fibre, proteine, carbohidrați complecși, minerale și vitamine, în bucătărie sunt folosite mai ales plantele cu frunze de un verde închis, care sunt cele mai încărcate de nutrienți și care conțin multă vitamina A și multă vitamina C (antioxidanți). Printre acestea, spanacul, varza kale și sfecla mangold sunt preferatele celor din zonele albastre.

Dintre fructe se disting afinele, dar și semințele, nucile.

Se mănâncă pâine de casă, preparată numai din cereale integrale, niciodată din făină albă. De asemenea, se evită zahărul.

Uleiurile utilizate de acești oameni în salate și în general pentru gătit sunt uleiuri vegetale, mai ales ulei de măsline. Acesta conține acizi grași, antioxidanți și compuși speciali, precum oleuropeină, o substanță care reduce inflamațiile din organism.

Produsele de origine animală, respectiv carnea, peștele și brânzeturile, sunt consumate în cantități mici, fiind în general rezervate zilelor de sărbătoare. Lactatele se consumă doar în formă fermentată, adică iaurturi și brânzeturi. Se consumă și ouă, dar destul de rar, o dată sau de două ori pe săptămână.

Hidratarea e foarte importantă, astfel că locuitorii din zonele albastre beau multă apă. Alte lichide preferate sunt ceaiul, cafeaua și vinul roșu. Se evită orice sucuri îndulcite cu zahăr.

În funcție de specificul locului, găsim variații ale acestor obiceiuri alimentare generale. Grecii din Ikaria, de exemplu, merg pe dieta mediteraneană, adică legume, pește, ulei de măsline și alimente integrale.

Citește și Dieta mediteraneană, cea mai bună din lume

Japonezii din Okinawa consumă tofu la fiecare masă. De asemenea, alge și fructe, cum ar fi fructul noni (Morinda citrifolia), înrudit cu arborele de cafea, care are o foarte mare concentrație de vitamina C.

Costaricanii din Nicoya mănâncă tortillas din porumb, bogate în vitamina B3, legume și mai ales fasole, care este bogată în fibre.

Sarzii se bazează mai mult pe produse lactate, preparate de ei înșiși, local, din lapte de capră și de oaie, dar fermentate.

Nord-americanii din comunitatea Loma Linda sunt cu toții vegetarieni, deci acolo nu vorbim deloc de carne (nici de alcool!).

3 sfaturi generale pentru o viață cât mai lungă

Pentru noi e destul de dificil să urmăm un stil de viață și un regim alimentar asemănător cu al locuitorilor din zonele albastre. Cu toate acestea, ne putem schimba unele comportamente și unele obiceiuri care ne vor ajuta să trăim mai mult, rămânând în același timp sănătoși.

  • În primul rând, ne vom schimba alimentația. Vom regăsi savoarea acelui „să mănânci mai sănătos”. Cum? Simplu: vom alege, cât mai des posibil, produsele bio cultivate local, vom reduce aportul de proteine animale și vom elimina cât mai des alimentele industriale și alte produse alimentare rafinate.
  • După aceea, vom reduce un pic viteza. Suntem obișnuiți să facem totul în grabă, sub presiunea timpului și în mare stres. Sarcini de serviciu, cumpărături, drumuri în toate direcțiile, copiii etc., totul devine o mare agitație. Ne vom rezerva timp pentru a reînvăța… să ne mișcăm cu adevărat. Activitatea fizică, indiferent în ce formă, ne face bine nu doar fizic, mai ales la nivelul aparatului cardio-respirator, ci și psihic, la nivel mental. Iar dacă avem ocazia să facem mișcare, măcar din când în când, în afara orașului, undeva în natură, în aer curat și în sunetele naturii… cu atât mai bine!
  • Un al treilea aspect foarte important este reînnodarea contactelor reale cu ceilalți, cu cei din jur. Familie, prieteni, colegi în diferite forme de asociere (serviciu, grupuri cu interese sau hobby-uri comune etc.). În general, suntem superficiali și la acest capitol, relaționăm mai ales în funcție de interesul de moment. Și tot cam în grabă. O relație reală, autentică și onestă cu ceilalți oameni, în care ei se pot baza pe noi și noi ne putem baza pe ei, ne va lărgi orizontul spiritual, ne va diminua stresul și, nu în ultimul rând, ne va crea o mică rețea de susținere, care ne va putea ajuta atunci când și dacă va fi cazul.

Citește și Regim vegetarian, dar în siguranță!

Cei 9 numitori comuni ai zonelor albastre

Alături de antropologi, demografi și epidemiologi, după studierea amănunțită a condițiilor de viață din zonele albastre, Dan Buettner a identificat 9 puncte comune care definesc modul de viață al oamenilor care trăiesc în aceste regiuni privilegiate. Le-a numit Power 9. Iată-le:

  1. Mișcare în mod natural. Oamenii despre care vorbim nu fac sport, nu „merg la sală”, nici nu aleargă nu știu câți kilometri pe zi. În cazul lor, mișcarea este ceva firesc și constant, căci ea face parte din viața lor. Ei fac mișcare fără să se gândeasca la asta, în mod natural, căci se ocupă cu grădinăritul și nu au mașini și unelte mecanice și electrice.
  2. Să ai un scop! Oamenii de știință care au studiat viața, au tras concluzia că, dacă știm care e scopul nostru în viață, trăim cu până la 7 ani mai mult! Pare incredibil, nu? Japonezii din Okinawa numesc asta ikigai, iar cei din Nicoya, plan de vida, două expresii pe care le-am putea traduce prin „iată pentru ce mă trezesc dimineața”.
  3. Încetinirea ritmului muncii și al vieții. Și locuitorii zonelor albastre au parte de stres, dar ei îl elimină în mod natural, urmând anumite rutine zilnice. Grecii din Ikaria trag un pui se somn după-amiaza, sarzii au zilnic câte o happy hour în care se relaxează, adventiștii din California se roagă, iar japonezii din Okinawa își rezervă zilnic un timp pentru a-și comemora strămoșii. Pe scurt, un fel de „Las-o mai moale! Ia o pauză!”
  4. Regula 80%. Cei din zonele albastre iau ultima masă a zilei, care este și cea mai redusă cantitativ, după-amiaza târziu sau la prima oră a serii, după care nu mai mănâncă nimic. Un vechi adagiu confucianist respectat de locuitorii din Okinawa spune că e bine să te oprești din mâncat înainte să te saturi, când ești doar 80% sătul. S-ar părea că celelalte 20 de procente fac diferența între „a nu lua în greutate” și „a lua în greutate”!
  5. Preferința pentru legume și verdețuri. Se știe că lintea, soia neagră și fava (pasta de mazăre galbenă uscată a grecilor) reprezintă unul din secretele alimentare ale celor mai mulți dintre centenari. În zonele albastre, oamenii consumă carne (mai ales carene de porc) doar de cinci ori pe lună, iar porțiile lor de carne sunt mici, de aproximativ 100 de grame.
  6. Vinul de la ora 5. Cu excepția adventiștilor, locuitorii zonelor albastre beau alcool cu moderație și în mod regulat. În mod (aparent) surprinzător, cei care beau moderat alcool trăiesc mai mult decât cei care nu consumă alcool. Secretul: 1-2 pahare pe zi, cu prietenii sau la masă, împreună cu mâncarea. Și niciodată o cantitate mare! Paharele nebăute în timpul săptămânii nu se reportează în week-end!
  7. Sentimentul de apartenență. Din cei 263 de centenari intervievați doar 5 nu aparțineau unei comunități cu o credință comună. Tipul de credință sau de religie se pare că nu contează prea mult, contează mai degrabă faptul că membrii comunității respective împărtășesc aceleași idealuri de credință, aceeași religie și că tu aparții acelei comunități. Cercetările arată că frecventarea unui serviciu religios în comunitate de 4 ori pe lună crește durata de viață cu 4 până la 14 ani!
  8. Familia și cei dragi, pe primul loc! Centenarii din zonele albastre își pun familia pe primul loc. Își țin aproape părinții și bunicii (în aceeași casă sau foarte aproape de ei). Acest lucru are ca efect inclusiv scăderea îmbolnăvirilor și a mortalității copiilor din familie! De asemenea, ei sunt credincioși unui singur partener de-a lungul vieții, ceea ce crește speranța de viață cu până la 3 ani. Desigur, „investesc” mult timp și multă iubire în copiii lor.
  9. Grupul potrivit. Cei mai longevivi oameni aleg mici grupuri sociale care sprijină comportamentele sănătoase. Studiile arată că fumatul, obezitatea, fericirea și însingurarea sunt contagioase! De aceea, alegerea „grupului corect” ne poate prelungi viața, indiferent unde trăim. În Okinawa exista așa-numitele moais, grupuri de 5 prieteni care își jură credință pe viață.

Evident, nu putem atinge cu toții vârsta de 100 de ani, căci intervin și genetica, și mulți alți factori. Însă ideea este să ajungem la vârste cât mai înaintate, spre 90 de ani și peste 90 de ani, fiind perfect sănătoși. Iar adoptând aceste 9 reguli de mai sus ne putem crește speranța de viață cu 10-12 ani. Cel puțin asta susține Dan Buettner, după ani și ani de cercetări asupra longevității.

Lasa-ne un comentariu

* Prin utilizarea acestui formular sunteți de acord cu stocarea și utilizarea datelor dumneavoastră de către acest site web.

Articole similare

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Accepta Mai multe

Politica de cookies

Noua editie este aici!

Descopera cele mai recente articole si grabeste-te sa fi printre primii cititori. Nu rata noutatile si informatiile exclusiviste.

Revista poate fi achizitionata de la distribuitorii de presa sau online de pe siteul www.publisol.ro