În contextul social media, termenul orbiting se referă la situația în care cineva păstrează o prezență online pasivă în viața altcuiva, urmărindu-l pe social media, dar fără a interacționa direct cu acea persoană. Este adeseori considerată o formă de observare distantă sau de supraveghere pasivă.

Este orbiting-ul manipulare emoțională?

Orbiting-ul poate fi considerat o formă subtilă de manipulare emoțională, deoarece persoana care practică acest comportament menține o conexiune virtuală, dar fără a investi activ în relația respectivă. Acest tip de comportament poate induce confuzie sau incertitudine în persoana observată, întreținând speranțe sau întrebări despre intențiile celeilalte persoane.

Prin menținerea unei prezențe online fără a interacționa direct, individul care practică orbiting poate exercita o formă de control asupra celuilalt, fără a-și dezvălui în totalitate intențiile sau sentimentele. Acest lucru poate crea un sentiment de neliniște sau de frustrare în persoana observată, alimentând întrebări legate de statutul relației și menținând o dinamică de putere asimetrică.

Citește și Ce este nomofobia (OMG, am rămas fără mobil!)

Cum te poate afecta orbiting-ul

Orbitingul poate avea impacturi semnificative asupra stării emoționale și asupra stării relaționale ale unei persoane. Iată câteva moduri în care acest comportament te poate afecta:

1. Stres și neliniște emoțională. Dacă ești „orbitat/ă”, poți experimenta stres și neliniște emoțională din cauza incertitudinii legate de intențiile celeilalte persoane și a lipsei de claritate în relația acesteia cu tine.
2. Scăderea stimei de sine. Persistența într-o situație de orbiting poate duce la o scădere a stimei de sine, deoarece tu, ca persoană orbitată, poți începe să te întrebi de ce nu ești suficient de important/ă sau demn/ă de interacțiune directă.
3. Confuzie în relații. Orbiting-ul poate genera confuzie în dinamica relațională și poate complica comunicarea, făcând dificilă înțelegerea reală a statutului relației voastre.
4. Impactul asupra relațiilor reale. Concentrarea excesivă pe orbiting îți poate afecta relațiile reale, reducându-ți disponibilitatea emoțională și afectivă pentru alți oameni din viața ta.
5. Dependență de validarea online. Orbiting-ul poate contribui la dezvoltarea unei dependențe de validarea online, unde individul își măsoară în mare măsură valoarea și importanța în funcție de reacțiile și de prezența sa pe social media.

Cum poți evita efectele orbiting-ului

Un psihoterapeut abordează problema orbiting-ului printr-un proces terapeutic centrat pe pacient. Iată câteva abordări generale:

• Explorarea sentimentelor. Terapeutul te poate încuraja să explorezi și să-ți exprimi deschis sentimentele asociate cu experiența de orbiting. Identificarea și înțelegerea acestor emoții pot ajuta la gestionarea lor.
• Limitarea consumului de social media. Terapeutul poate discuta cu tine despre posibilitatea de a limita sau de a regla timpul petrecut pe platformele de socializare, pentru a reduce impactul negativ al orbiting-ului asupra stării tale emoționale.
• Promovarea autonomiei și a autenticității. Terapeutul poate lucra cu tine pentru a sprijini dezvoltarea unei autonomii emoționale și pentru a promova autenticitatea în relații. Acest lucru poate implica stabilirea limitelor clare și a așteptărilor sănătoase în interacțiunile tale online.
• Îmbunătățirea stimei de sine. Terapeutul te poate ajuta să-ți dezvolți și să-ți întărești stima de sine, concentrându-se pe calitățile tale și pe valorile tale personale, care sunt independente de validarea venită din partea altora pe social media.
• Dezvoltarea abilităților de comunicare. Îmbunătățirea abilităților de comunicare poate fi un alt aspect important al terapiei. Astfel, o să-ți poți exprima mai bine nevoile, așteptările și limitele în relațiile tale online și offline.

Este important să abordăm aceste situații cu sensibilitate și să recunoaștem că impactul lor poate varia în funcție de personalitatea, de contextul și de resursele emoționale ale fiecărei persoane. În cazul unor dificultăți semnificative, se poate considera utilă implicarea în terapie pentru a gestiona și aborda aceste aspecte.

Diana Nicolescu este psiholog și psihoterapeut, fiind specializată pe anxietate, depresie, tulburări obsesiv-compulsive, dependențe de substanțe sau de gambling, burn-out, lipsă de motivație, gestionarea furiei, reglare emoțională (diananicolescu.blogspot.com, psihologdiananicolescu@gmail.com)

Surse foto: Diana Nicolescu, 123rf.com